Compania poloneză Kruk, specializată în administrarea și recuperarea crențelor, a investit, în primul trimestru al acestui an, echivalentul a 80 de milioane de zloți (4,65 milioane de euro*) în portofolii de creanțe din România, echivalentul a circa 45% din totalul la nivel grup. România a fost, astfel, principala țintă a investițiilor companiei poloneze.
Bilanțurile băncilor pe partea de expunere către firme s-au îmbunătățit semnificativ în ultimii patru ani, în condițiile în care rata creditelor neperformante a scăzut sub 10% pentru prima dată în ultimii 8 ani, după un maxim de 22% în 2014. Banca Națională a României se așteaptă ca această situație bună pentru bănci să nu mai țină mult timp, în condițiile în care restanțele sunt previzionate să crească pe toate segmentele companiilor, dar îndeosebi pe microîntreprinderi și firmele din construcții și imobiliare, unde au fost și cele mai mari probleme în timpul crizei.
Banca Transilvania a scos în afara bilanțurilor, după provizionarea integrală, credite neperformante în volum suficient cât să echivaleze „o bancă mică”, spune Omer Tetik, la Profit Financial Forum. Banca Transilvania ar fi vrut să vândă aceste împrumuturi către companiile specializate, dar s-a răzgândit după ce Fiscul a modificat legislația în materie și a hotărât impozitarea acestor tranzacții la un nivel în care în multe cazuri mai degrabă creează pierderi.
Cu două săptămâni înainte ca deputații să voteze un nou amendament care înăsprește și mai mult, pentru a treia oară, regimul fiscal al înstrăinărilor de creanțe, Consiliul Patronatelor Bancare trimisese comisiilor parlamentare și ministrului Finanțelor o scrisoare cu propunerea unor soluții de compromis, care să mențină regula generală de limitare a deductibilității, dar la un nivel care să nu blocheze total piața tranzacțiilor de credite neperformante. Propunerile bancherilor nu au fost luate în discuție în comisii, fiind votat în schimb un amendament care crește și mai mult impozitarea și pentru care nu a putut avea loc nicio dezbatere, fiind introdus cu doar o săptămână înainte de votul în plen.
Regimul fiscal al vânzării de creanțe bancare, modificat în primă fază prin Ordonanța 25/2017 și apoi printr-un amendament introdus în Parlament pe 15 februarie, blochează piața tranzacțiilor cu credite neperformante și le afectează substanțial pe cele pentru care s-au încheiat contracte și se află în derulare. În cazul specific al tranzacțiilor cu creanțe neperformante scoase în afara bilanțului, impozitul ajunge să fie multiplul sumei pe care vânzătorii o încasează de la cumpărător.
După ce au rămas fără deductibilitatea integrală a pierderilor din vânzarea creditelor neperformante, băncile se trezesc că reglementările sunt schimbate din nou, după nici 1 an. Deductibilitatea va fi și mai mult limitată, la un nivel care, în cazul portofoliilor vândute în pierdere substanțială, poate însemna un impozit mai mare de câteva ori decât prețul încasat la cesiunea creanțelor. Consultanții și reprezentanții băncilor consideră că aceasta, împreună cu noile limitări care ar putea fi impuse la recuperarea creanțelor, va duce la dispariția pieței locale a cesiunilor de creanțe bancare.
Compania norvegiană de recuperare a creanțelor B2Holding cumpără de la Raiffeisein Bank România un portofoliu de credite neperformante în valoare nominală de 271 de milioane de euro, cuprinzând circa 2.500 de credite individuale.
Decizia Guvernului de a plafona deducerile aferente vânzărilor de credite neperformante poate avea efecte de anvergură asupra strategiei băncilor. Executivul a avizat o altă variantă decât cea dezbătută public, prin care din deducere este eliminat venitul obținut după vânzarea creanțelor. Efectele fiscale nu sunt deloc neglijabile. Calculele Profit.ro arată că băncile ar plăti mai multe impozite decât ar încasa din vânzarea creanțelor la un preț mai mic de 11,2% din valoarea nominală, ceea ce înseamnă că, fiscal, scoaterea din bilanț ar putea fi mai puțin dăunătoare profiturilor nete decât vânzarea. Băncile sunt descurajate de stat să vândă creanțe și încurajate să execute direct debitorii.
Recuperatorul ceh de creanțe APS Holding a cumpărat de la Zagrebačka Banka, cea mai mare bancă din Croația, un portofoliu de de credite neperformante cu o expunere totală la bilanțul brut al băncii de 448 milioane euro.
Recuperatorul polonez de creanțe Kruk a cumpărat de la BRD-Groupe Societe Generale un portofoliu de creanțe corporate în valoare nominală de 1,25 miliarde lei (274 milioane euro la cursul BNR de astăzi).
Băncile românești vor vinde în acest an credite neperformante cu o valoare totală de 1,5 până la 2 miliarde euro, potrivit recuperatorului de creanțe APS România, care estimează că ponderea neperformantelor în totalul împrumuturilor bancare a coborât sub 10% în ianuarie, de la un maxim de 24% atins la începutul anului 2013.
Recuperatorul ceh de creanțe APS Holding, cel mai mare jucător pe piața de profil din România, a cumpărat un portofoliu de credite neperformante compus din ipoteci rezidențiale de la UniCredit Bank Ungaria, cu o valoare nominală de 42,7 miliarde forinți (138,9 milioane euro), prima achiziție a grupului pe piața ungurească.
Bilanțurile băncilor arată mai bine în iulie. Rata creditelor neperformante a scăzut la 11% și este la jumătate din nivelul înregistrat în toamna anului 2014, când Banca Națională a României a schimbat metodologia de calcul.
Banca Comercială Română (BCR), cea mai mare bancă locală în funcție de active, a vândut un portofoliu de credite neperformante în valoare de aproximativ 370 de milioane de euro către recuperatorii de creanțe B2Holding și EOS Investment. Tranzacția va fi finalizată în decembrie.
Băncile locale au cesionat credite de 37,1 miliarde de lei pentru a curăța bilanțurile și pentru a obține avantaje prudențiale, arată datele Băncii Naționale a României aferente sfârșitului anului trecut.